De ce sa devii vegetarian

Date statistice

Carenea  este produsul pe care il foloses minoritatea pe baza majoritatii. Pentru a obtine carne, cereale care ar pute folosite pentru alimentatia oamenilor, le sunt date animalelor. Conform datelor Ministerului agriculturii SUA, mai multe de 90% din toate cerealele produse in America, sunt folosite pentru hranirea animalelor si pasarilor.

Este nevoie de 16 kilograme de proteine vegetale pentru a produce 1 kilogram de proteine animale! A produce un kilogram de carne necesita 7 kilograme de cereale si 7,000 kilograme de apa, pentru producerea cerealelor. Nu este nici economic, si nici logic, sa hranesti animalele cu majoritatea hranei, mai ales in conditiile in care jumatate din populatia globului sufera de foamete.

In tarile mediu dezvoltate, omul consuma in mediu aproximativ 200 kg de granuloase pe an. In europa si SUA, consumul este de 1000 kg pe an din care 90% merge la hranirea animalelor.

Astfel de date arata ca problema foamei este creata artificial. Astazi in lume se produce mult mai multa mincare decit este nevoie pentru a hrani toata populatia, dar ea este risipita fara sens. Daca s-ar micsora producerea carnii cu doar 10%, aceasta ar elibera cantitatea de griu suficienta pentru a hrani 60 mln oameni.

Alt pret platit pentru producerea carnii este poluarea mediului inconjurator. Scurgerea apelor de canalizare si aruncarea deseurilor de la combinatele de carne polueaza riurile si lacurile mai mult decit canalizarile din orase. Pentru a creste un kg de griu este nevoie de aproximativ 60 litri de apa, dar pentru a produce 1 kg de carne se consuma de la 1250 pina la 3000 de litri.

O investigare prin magazinele alimentare din New-York de exemplu a aratat ca 1 kg de fileu de vita costa aproximativ 8$ pecind un kilogram de produse vegetariene echivalente dupa consistenta nutritioasa, costa mai putin de 4$.

Etica

Unul din argumentele principale in folosul vegetarienismului sunt consideratiile etice, adica tendinta de a nu aduce suferinta sau moarte creaturilor vii. Articolul "Etica vegetarenismului" din revista "Asociatiei nordamericane a vegetarienilor" defineste notiunea de asa numitul "omor umanist de animale". In zilele noastre multi oameni se linistesc cu ideea ca animalele sunt omorite prin metode "humaniste". Insa, din pacate aceasta impresie nu are nimic comun cu realitatatea. Animalele pentru abataj toata viata o petrec in captivatie si sunt nevoite sa duca o existenta chinuitoare, ele apar in urma insamintarii artificiale, sunt supuse castrarii, sunt stimulate cu hormoni, sunt hranite cu mincare modificata si pina la urma in conditii groaznice sunt duse la moarte. Ele permanent se afla intr-o stare de frica si aceasta se transmite prin carne la acei ce o maninca. La abator, animalele sunt lovite cu  ciocane uriase, electrocutate, sau impuscate cu pistoale pneumatice, dupa ce sunt suspendate de transportor si in stare inca vie li se taie gitul pentru a stoarce pielea. Deaceea ele mor din cauza pierderii de singe. Conventiile despre conditiile de tratare a animalelor de casa nu se raspindesc asupra animalelor din zootehniie folosite pentru carne, care sunt omorite in mod "salbatic" la abator.

In numele eficientei, animalele sunt despartite imediat de mamele lor, fortate sa creasca, sau sa produca oua sau lapte, in cantitati nenaturale, in conditii nenaturale, hranite cu cantitati imense de antibiotice si hormoni, pentru ca sa fie mai apoi macelarite, in conditii departe de cele decente si umane…

Intr-adevar, multe animale sunt atarnate cu capul in jos, taiate sau curatate, in timp ce sunt, inca, constiente… Daca iti pasa de animale (si cui nu ii pasa), singura optiune, pentru a preveni acte de o asemenea cruzime, este sa elimini produsele animale din dieta ta!

Drepturile animalelor

Omul care se hraneste cu carne, ar putea spune ca el nu omoara pe nimeni. Dar de fapt aceasta este doar o scuza si o incercare de a evita recunoasterea adevarului. Cind cumpara carnea la piata sau la magazin, omul in realitate plateste cu banii sai pentru ca altcineva sa omoare pentru el. Deci participa la omorirea animalelor prin sustinere financiara.

Se cunoaste faptul ca animalele simt durerea si suferinta si manifesta spaima. Nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire, dar exista dovezi ample ca animalele au propriile lor societati si mod de viata. Cine are dreptul sa declare in fata timpului ca drepturile lor ar trebui sa fie catusi de putin mai reduse decat cele presupuse normale si la care aspira oamenii? Multe animale sunt mai putin inteligente decat oamenii dar exista variatii considerabile de inteligenta si la oameni. Daca se afirma ca inteligenta redusa a multor animale ne da dreptul sa le tratam cum dorim, fara grija reala, atunci s-ar putea de asemenea pune problema ca oamenii mai putin inteligenti sa fie tratati in mod similar. Intr-adevar, anumite filosofii politice, desi foarte mult discreditate, au adus in discutie acest argument.

Noi ne aflam pe aceasta planeta pentru un timp limitat si modul in care interactionam cu planeta va afecta viitoarele generatii, poate chiar pana la sfarsitul lumii sub forma pe care o cunoastem noi. Se poate afirma ca este in interesul nostru sa minimizam suferintele si relele practici pe care le sufera animalele si oamenii, si sa ne indreptam catre o lume mai umana, impacata cu sine. Presupunand ca acesta este un tel de atins pe care marea majoritate a oamenilor il doresc, atunci e nevoie sa imbunatatim tratamentul oamenilor si animalelor. Oamenii in general doresc sa traiasca o viata sanatoasa si calea vegetariana este una care duce in aceasta directie, minimizand in acelasi timp suferintele altor specii de animale. Intreaga cale a consumatorilor de carne este bazata pe ipocrizie. Oamenii utilizeaza unele animale ca mascote si le trateaza intr-un mod special. Alte animale sunt privite ca daunatoare sau ca hrana asa ca lor nu li se asigura grija si protectia de care beneficiaza 'mascotele'. Merita sa amintim ca, in multe tari, daca cineva ar trata animalele preferate ale altcuiva in modul in care sunt tratate animalele in ferme, ar putea fi pasibil de judedata. Multe animale salbatice nu primesc protectie legala de loc, si sunt la dispozitia vanatorilor si a oricarui altul pentru a fi urmarite si tratate dupa bunul plac.

Estetica

Sanatatea

Consumul de carne mareste posibiliattea aparitiei bolilor cancerogene si cardiace (ateroscleroza s.a.). Trecerea la alimentarea vegetariana, in 90-97% cazuri preintimpina aparitia si dezvoltarea bolilor cardiace.

Dupa alcoolism si fumat, consumul de carne este cea mai raspindita cauza de mortalitate in tarile europene, SUA, Australia.

Unul din motivele care carnea aduce dauna organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru prelucrarea carnii. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decit lungimea corupulu), ceea ce ii da posibilitate de eliminarii la timp din organism a carnii care se descompune repede si a toxinelor descompuse din ea. Animalele erbivore, insa au un intestin de sase ori mai mare decit corpul, deoarece mincarea vegetala se descompune mult mai lent decit carnea. Omul, la fel ca si animalele erbivore are un intestin lung, deaceea cind el maninca carne in organism se formeaza toxine, care stopeaza functionarea rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, podagrei si chiar a cancerului. Mai mult ca atit, carnea este prelucrata cu substante chimice. Indata cum animalul a fost omorit, carnea incepe a se descompune si peste citeva zile obtine o culoare verde-surie. La combinatele de carne, pentru a impiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrate si substante care au proprietati cancerogene. Deasemenea in mincarea animalelor pentru carne, se adaoga o cantitate mare de substante chimice, cu scopul de a mari masa de carne.

Deseori putem auzi intrebarea: “Dar oare omului nu ii este firesc de a se hrani cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala?” Raspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomica a omulu – dintii, maxilarile sistemul digestiv, toate sunt mai mult acommodate pentru consumul de mincare de origine vegetala. Asociatia dietologilor americani a remarcat, ca “marea majoritate a oamenilor pe parcursul intregii istori a omenirii au intrebuintat in alimentare in cea mai mare masura produse vegetale”. Deasemenea o parte mare si in prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat “o analiza comparativa a constructie interne a omului si a animalului”, astfel demonstrind ca mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume.

Tabelul lui A.D.Andrews din cartea “Hrana pentru om” (Chicago, Asociatia Americana de igiena, 1970)

Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: “Douazeci de ani s-a coniderat ca norma zilnica a consum de proteine este de 150 gr, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pina la 45gr. De ce? Datorita cercetarilor, in timpul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 - 45 gr. Consumul abuziv de proteine nu numai ce este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult ca atit, cl poate fi sursa unor astfel de boli ca cancerul, si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45 gr de proteine pe zi, nu este neaparat de a minca carne. O dieta complet vegetariana, compusa grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismul cu cantitatea necesara de proteine.

Dietologii pina nu demult considerau ca proteinele depline (adica cele 8 aminoacizi obligatorii, care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Insa cercetarile efectuate la universitatea Carolina (Suedia) si Universitatea  Max Plank (Germania), au aratat ca majoritatea legumelor, fructelor, semintelor, nucilor si granuloaselor sunt surse de proteine depline, care sunt mai usor asimilate si nu contin amestecuri toxice. Consumul in alimentatie a produselor naturale in cantitati suficiente, exclude pe deplin posibilitatea lipsirei de proteine in organism. De remarcat faptul ca lumea vegetala pina la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua din ‘a doua mina’ asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.

Consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru al omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale (Yale University) a efectuat un sir de experiente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decit cei ce consuma carne in alimentare. Dar cind el a redus consumul de proteine la nevegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul savantilor de la universitatea Brussels (Дж.Йотекьо и В.Кипани) au aratat ca vegetarienii, sunt in stare sa lucreze de doua-trei orim mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele.

Ecologia

A manca mai putina carne este a doua decizie in ordinea importantei, pe care o poate lua un consumator, privitoare la pastrarea mediului, subclasata numai de problema transportului!!!

Cresterea animalelor pentru producerea de carne consuma o cantitate vasta de resurse naturale, incluzand apa, pamant si petrol. De asemenea, distruge habitatul, cauzeaza disparitia unor varietati de specii, genereaza enorma poluare a apei si aerului.

Productia de carne cauzeaza 20% din poluarea apei, datorata consumatorilor. De asemenea, aceasta industrie foloseste arii vaste de teren (860 milioane de acri numai in Statele Unite).

Dar cu totii trebuie sa mancam, nu-i asa? Vei avea o imagine clara asupra lipsei de eficienta a productiei de carne, daca o vei compara cu cea de fructe, legume si cereale. Astfel, comparata cu pastele fainoase, carnea rosie consuma de 20 de ori mai mult teren, cauzeaza de 7 ori mai multa poluare obisnuita si de 5 ori mai multa poluare toxica a apei si consum de apa, emisiuni de gaze nocive de 3 ori mai mari!!!

Este nevoie de 16 kilograme de proteine vegetale pentru a produce 1 kilogram de proteine animale! A produce un kilogram de carne necesita 7 kilograme de cereale si 7,000 kilograme de apa, pentru producerea cerealelor. Nu este nici economic, si nici logic, sa hranesti animalele cu majoritatea hranei, mai ales in conditiile in care jumatate din populatia globului sufera de foamete.

Datorita hormonilor, pesticidelor si a hranei de proasta calitate oferita animalelor, deseurile acestora nu mai reprezinta de mult un fertilizator, ci otrava. Si, deoarece industria producatoare de carne este in continua dezvoltare, iar anual se taie 9 miliarde de vite pentru consum, planeta este practic ingropata in reziduuri animale… In momentul de fata, cirezile de animale, crescute pentru hrana omului, produc de 130 de ori mai multe deseuri decat intreaga populatie a planetei! Din nefericire, toate aceste reziduuri nu dispar, pur si simplu, ci reprezinta motivul principal pentru moartea pestilor si raspandirea unor maladii foarte serioase.

Gandeste-te numai la aceasta comparatie: o singura ferma din Utah produce mai mult gunoi decat intreg orasul Los Angeles!!! Reziduurile animale, depozitate in asa-numitele bazine, sau lagune (bombe toxice), patrund in sol, otravesc apele freatice, se deverseaza in rauri si lacuri, contaminandu-le cu E.coli si alte bacterii, altereaza fragilul ecosistem acvativ.

Vegetarieni celebri

Vegetarienismul este un pas spre o societate perfecta si cei ce se gindesc la el ca la un avantaj, pot fi considerati intr-un rind cu astfel de oameni ca: Pitagora, Socrate, Platon, Leonardo da Vinci, John Milton, Sir Isaac Newton, Volter, Benjamin Franklin, Jean-Jacques Rousseau, Lev Tolstoi, Albert Einstein, Lamartine, George Bernard Shaw s.a.