Uniunea Vegetarienilor din Moldova

               
   

despre noi

de ce sa devii vegetarian

cum sa devii vegetarian

activitati

produse vegetariene

forum

 

 

De ce sa devii vegetarian

 
 
Date statistice
Etica
Drepturile animalelor
Sanatatea
Ecologia
Vegetarieni celebri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ecologia

 

A manca mai putina carne este a doua decizie in ordinea importantei, pe care o poate lua un consumator, privitoare la pastrarea mediului, subclasata numai de problema transportului!!!

Cresterea animalelor pentru producerea de carne consuma o cantitate vasta de resurse naturale, incluzand apa, pamant si petrol. De asemenea, distruge habitatul, cauzeaza disparitia unor varietati de specii, genereaza enorma poluare a apei si aerului.

Productia de carne cauzeaza 20% din poluarea apei, datorata consumatorilor. De asemenea, aceasta industrie foloseste arii vaste de teren (860 milioane de acri numai in Statele Unite).

Dar cu totii trebuie sa mancam, nu-i asa? Vei avea o imagine clara asupra lipsei de eficienta a productiei de carne, daca o vei compara cu cea de fructe, legume si cereale. Astfel, comparata cu pastele fainoase, carnea rosie consuma de 20 de ori mai mult teren, cauzeaza de 7 ori mai multa poluare obisnuita si de 5 ori mai multa poluare toxica a apei si consum de apa, emisiuni de gaze nocive de 3 ori mai mari!!!

 

"Felul in care crestem animalele pentru hrana constituie o amenintare pentru planeta. Se polueaza mediul inconjurator, in timp ce se consuma cantitati enorme de apa, cereale, titei, pesticide si medicamente. Rezultatele sint dezastruoase".

David Brubaker, doctor in filozofie, Center for a Livable Future, John Hopkins University, Environmental News Network din 20 septembrie 1999.

 

IMPACTE ASUPRA MEDIULUI

 

FAO, din cadrul Natiunilor Unite raporteaza 21 de probleme, care s-au creat si s-au acutizat substantial din cauza excrementelor animaliere si necesitatii crescande a hranei pentru animale:

  • Biodiversitatea scazuta din cauza pierderii habitatului animalelor si daunarea ecosistemelor;

  • Eroziunea solului;

  • Reducerea disponibilitatii de ape pentru irigatie;

  • Producerea efectului de sera (oxid e azot si bioxid de carbon);

  • Golirea resurselor de apa;

  • Contaminarea apei cu azot, fosfor si pesticide prin scurgerea acestora de pe campii;

 

 

 

Deseurile de la ferma de animale, fiind varsate intr-o laguna (fotografie oferita de US EPA)

 

 

 

 

Eroziunea solului de-a lungul lui Rio Puerco, New Mexico ca rezultat a pascutului excesiv din partea fermelor de animale (fotografie oferita de US EPA)

 

 

Raportul enumera urmatoarele probleme cauzate de baligar:

  • Contaminarea apelor de suprafata;

  • Daunarea ecosistemului acvatic;

  • Producerea efectului de sera;

  • Contaminarea solului cu metale grele;

  • Ploaia acida si dauna adusa padurilor de catre emisiile de amoniac;

 

Raportul a constatat, de asemenea, ca energia carburantilor fosili constituie un adaos major la producerea industriala de oua, lapte si carne si ca fermele-fabric se adeveresc ineficiente la preschimbarea acestei energii in hrana pentru oameni.

 

Conform "Animal Waste Management: What's the problem?" a agentiei EPA: "Prin definitie AFO produce mari cantitati de deseuri in spatii mici. De exemplu, o vaca mulgatoare produce aproximativ 60 kg de baligar umed pe zi (Nitrate Working Group CDFA 1989:27). Se estimeaza ca o vaca produce aceeasi cantitate de deseuri intr-o zi, ce egala cu cea a oamenilor in 20-40 zile."

 

Largirea intensiva a fabricilor a facut aerul sa fie intr-atat de insuportabil incat in unele comunitati rurale locuitorii sint nevoiti sa poarte masti in aer liber. Pasarile domestice si deseurile provenite de la porci au contribuit la marirea numarului organismelor patogene in ape, otravind oamenii si omorand milioane de pesti. Din 1995 pana in 1997 mai mult de 40 de aruncari a deseurilor animaliere au omorat 10,6 milioane de pesti.

Pascutul neautorizat a cauzat mari prejudecati mediului inconjurator si o degradare a pamantului in vestul Americii de Nord.

 

"Cei care pretind sa aiba grija de bunastarea oamenilor si prezervarea mediului nostru ambiant, ar trebui sa devina vegetarieni doar din acest motiv. Astfel s-ar mari cantitatea cerealelor disponibile sa hraneasca oamenii de pretu-tindeni, s-ar reduce poluarea, s-ar pastra apa si energia si ar inceta contribuirea la curatirea padurilor; mai mult decat atat, din moment ce o dieta vegetariana este mai ieftina decat cea de carne, ar ramane mai multi bani pentru lupta cu foamea, controlul cresterii populatiei sau orice alta problema sociala sau politica, considerata drept urgenta. Cand non-vegetarienii sustin ca: "Problemele oamenilor sint pe primul loc", nu pot sa ma abtin de la intre-barea ce anume fac ei pentru oameni, ceva care ii sileste sa continue sa suporte exploatarea neinduratoare si neprofitabila a animalelor de ferma".  Peter Singer "Animal Liberation",1990.

 

Este nevoie de 16 kilograme de proteine vegetale pentru a produce 1 kilogram de proteine animale! A produce un kilogram de carne necesita 7 kilograme de cereale si 7,000 kilograme de apa, pentru producerea cerealelor. Nu este nici economic, si nici logic, sa hranesti animalele cu majoritatea hranei, mai ales in conditiile in care jumatate din populatia globului sufera de foamete.

Datorita hormonilor, pesticidelor si a hranei de proasta calitate oferita animalelor, deseurile acestora nu mai reprezinta de mult un fertilizator, ci otrava. Si, deoarece industria producatoare de carne este in continua dezvoltare, iar anual se taie 9 miliarde de vite pentru consum, planeta este practic ingropata in reziduuri animale… In momentul de fata, cirezile de animale, crescute pentru hrana omului, produc de 130 de ori mai multe deseuri decat intreaga populatie a planetei! Din nefericire, toate aceste reziduuri nu dispar, pur si simplu, ci reprezinta motivul principal pentru moartea pestilor si raspandirea unor maladii foarte serioase.

Gandeste-te numai la aceasta comparatie: o singura ferma din Utah produce mai mult gunoi decat intreg orasul Los Angeles!!! Reziduurile animale, depozitate in asa-numitele bazine, sau lagune (bombe toxice), patrund in sol, otravesc apele freatice, se deverseaza in rauri si lacuri, contaminandu-le cu E.coli si alte bacterii, altereaza fragilul ecosistem acvativ.

 

 

help@uvem.org