|
|
Ecologia
A manca mai putina carne este a doua decizie
in ordinea importantei, pe care o poate lua un consumator, privitoare la
pastrarea mediului, subclasata numai de problema transportului!!!
Cresterea animalelor pentru producerea de carne
consuma o cantitate vasta de resurse naturale, incluzand apa, pamant si
petrol. De asemenea, distruge habitatul, cauzeaza disparitia unor varietati
de specii, genereaza enorma poluare a apei si aerului.
Productia de carne cauzeaza 20% din poluarea
apei, datorata consumatorilor. De asemenea, aceasta industrie
foloseste arii vaste de teren (860 milioane de acri numai in Statele Unite).
Dar cu totii trebuie sa mancam, nu-i asa? Vei avea o
imagine clara asupra lipsei de eficienta a productiei de carne, daca o vei
compara cu cea de fructe, legume si cereale. Astfel, comparata cu
pastele fainoase, carnea rosie consuma de 20 de ori mai mult teren, cauzeaza
de 7 ori mai multa poluare obisnuita si de 5 ori mai multa poluare toxica a
apei si consum de apa, emisiuni de gaze nocive de 3 ori mai mari!!!
|
"Felul in
care crestem animalele pentru hrana constituie o amenintare pentru
planeta. Se polueaza mediul inconjurator, in timp ce se consuma
cantitati enorme de apa, cereale, titei, pesticide si medicamente.
Rezultatele sint dezastruoase".
David
Brubaker, doctor in filozofie, Center for a Livable Future, John Hopkins
University, Environmental News Network din 20 septembrie 1999. |
IMPACTE ASUPRA MEDIULUI
FAO, din cadrul Natiunilor Unite raporteaza 21 de probleme, care s-au creat
si s-au acutizat substantial din cauza excrementelor animaliere si
necesitatii crescande a hranei pentru animale:
-
Biodiversitatea scazuta din cauza pierderii
habitatului animalelor si daunarea ecosistemelor;
-
Eroziunea solului;
-
Reducerea disponibilitatii de ape pentru irigatie;
-
Producerea efectului de sera (oxid e azot si bioxid de
carbon);
-
Golirea resurselor de apa;
-
Contaminarea apei cu azot, fosfor si pesticide prin
scurgerea acestora de pe campii;
|
 |
| |
Deseurile de la ferma
de animale, fiind varsate intr-o laguna (fotografie oferita de
US EPA)
|
|
|
|
|
 |
| |
Eroziunea solului
de-a lungul lui Rio Puerco, New Mexico ca rezultat a pascutului
excesiv din partea fermelor de animale (fotografie oferita de US
EPA) |
|
|
|
Raportul enumera urmatoarele probleme cauzate de baligar:
-
Contaminarea apelor de suprafata;
-
Daunarea ecosistemului acvatic;
-
Producerea efectului de sera;
-
Contaminarea solului cu metale grele;
-
Ploaia acida si dauna adusa padurilor de catre
emisiile de amoniac;
Raportul a constatat, de asemenea, ca energia carburantilor fosili
constituie un adaos major la producerea industriala de oua, lapte si carne
si ca fermele-fabric se adeveresc ineficiente la preschimbarea acestei
energii in hrana pentru oameni.
Conform "Animal Waste Management: What's the problem?" a agentiei EPA: "Prin
definitie AFO produce mari cantitati de deseuri in spatii mici. De exemplu,
o vaca mulgatoare produce aproximativ 60 kg de baligar umed pe zi (Nitrate
Working Group CDFA 1989:27). Se estimeaza ca o vaca produce aceeasi
cantitate de deseuri intr-o zi, ce egala cu cea a oamenilor in 20-40 zile."
Largirea intensiva a fabricilor a facut aerul sa fie intr-atat de
insuportabil incat in unele comunitati rurale locuitorii sint nevoiti sa
poarte masti in aer liber. Pasarile domestice si deseurile provenite de la
porci au contribuit la marirea numarului organismelor patogene in ape,
otravind oamenii si omorand milioane de pesti. Din 1995 pana in 1997 mai
mult de 40 de aruncari a deseurilor animaliere au omorat 10,6 milioane de
pesti.
Pascutul neautorizat a cauzat mari prejudecati mediului inconjurator si o
degradare a pamantului in vestul Americii de Nord.
|
"Cei care pretind sa aiba grija de bunastarea oamenilor si prezervarea
mediului nostru ambiant, ar trebui sa devina vegetarieni doar din acest
motiv. Astfel s-ar mari cantitatea cerealelor disponibile sa hraneasca
oamenii de pretu-tindeni, s-ar reduce poluarea, s-ar pastra apa si
energia si ar inceta contribuirea la curatirea padurilor; mai mult decat
atat, din moment ce o dieta vegetariana este mai ieftina decat cea de
carne, ar ramane mai multi bani pentru lupta cu foamea, controlul
cresterii populatiei sau orice alta problema sociala sau politica,
considerata drept urgenta. Cand non-vegetarienii sustin ca: "Problemele
oamenilor sint pe primul loc", nu pot sa ma abtin de la intre-barea ce
anume fac ei pentru oameni, ceva care ii sileste sa continue sa suporte
exploatarea neinduratoare si neprofitabila a animalelor de ferma". Peter
Singer "Animal Liberation",1990. |
Este nevoie de 16 kilograme de proteine
vegetale pentru a produce 1 kilogram de proteine animale! A produce
un kilogram de carne necesita 7 kilograme de cereale si 7,000 kilograme de
apa, pentru producerea cerealelor. Nu este nici economic, si nici logic, sa
hranesti animalele cu majoritatea hranei, mai ales in conditiile in care
jumatate din populatia globului sufera de foamete.
Datorita hormonilor, pesticidelor si a hranei de
proasta calitate oferita animalelor, deseurile acestora nu mai reprezinta de
mult un fertilizator, ci otrava. Si, deoarece industria producatoare de
carne este in continua dezvoltare, iar anual se taie 9 miliarde de vite
pentru consum, planeta este practic ingropata in reziduuri animale… In
momentul de fata,
cirezile de animale, crescute pentru hrana omului, produc de 130 de ori mai
multe deseuri decat intreaga populatie a planetei! Din nefericire,
toate aceste reziduuri nu dispar, pur si simplu, ci reprezinta motivul
principal pentru moartea pestilor si raspandirea unor maladii foarte
serioase.
Gandeste-te numai la aceasta comparatie: o singura ferma din Utah produce mai mult gunoi decat intreg orasul Los
Angeles!!! Reziduurile animale, depozitate in asa-numitele bazine,
sau lagune (bombe toxice), patrund in sol, otravesc apele freatice, se
deverseaza in rauri si lacuri, contaminandu-le cu E.coli si alte bacterii,
altereaza fragilul ecosistem acvativ.
|
|