Uniunea Vegetarienilor din Moldova

despre noi

de ce sa devii vegetarian

cum sa devii vegetarian

activitati

produse vegetariene

forum

De ce sa devii vegetarian

Sanatatea

Consumul de carne mareste posibiliattea aparitiei bolilor cancerogene si cardiace (ateroscleroza s.a.). Trecerea la alimentarea vegetariana, in 90-97% cazuri preintimpina aparitia si dezvoltarea bolilor cardiace.

Dupa alcoolism si fumat, consumul de carne este cea mai raspindita cauza de mortalitate in tarile europene, SUA, Australia.

Unul din motivele care carnea aduce dauna organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru prelucrarea carnii. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decit lungimea corupulu), ceea ce ii da posibilitate de eliminarii la timp din organism a carnii care se descompune repede si a toxinelor descompuse din ea. Animalele erbivore, insa au un intestin de sase ori mai mare decit corpul, deoarece mincarea vegetala se descompune mult mai lent decit carnea. Omul, la fel ca si animalele erbivore are un intestin lung, deaceea cind el maninca carne in organism se formeaza toxine, care stopeaza functionarea rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, podagrei si chiar a cancerului. Mai mult ca atit, carnea este prelucrata cu substante chimice. Indata cum animalul a fost omorit, carnea incepe a se descompune si peste citeva zile obtine o culoare verde-surie. La combinatele de carne, pentru a impiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrate si substante care au proprietati cancerogene. Deasemenea in mincarea animalelor pentru carne, se adaoga o cantitate mare de substante chimice, cu scopul de a mari masa de carne.

Deseori putem auzi intrebarea: “Dar oare omului nu ii este firesc de a se hrani cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala?” Raspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomica a omulu – dintii, maxilarile sistemul digestiv, toate sunt mai mult acommodate pentru consumul de mincare de origine vegetala. Asociatia dietologilor americani a remarcat, ca “marea majoritate a oamenilor pe parcursul intregii istori a omenirii au intrebuintat in alimentare in cea mai mare masura produse vegetale”. Deasemenea o parte mare si in prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat “o analiza comparativa a constructie interne a omului si a animalului”, astfel demonstrind ca mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume.

Tabelul lui A.D.Andrews din cartea “Hrana pentru om” (Chicago, Asociatia Americana de igiena, 1970)

 Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: “Douazeci de ani s-a coniderat ca norma zilnica a consum de proteine este de 150 gr, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pina la 45gr. De ce? Datorita cercetarilor, in timpul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 - 45 gr. Consumul abuziv de proteine nu numai ce este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult ca atit, cl poate fi sursa unor astfel de boli ca cancerul, si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45 gr de proteine pe zi, nu este neaparat de a minca carne. O dieta complet vegetariana, compusa grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismul cu cantitatea necesara de proteine.

Dietologii pina nu demult considerau ca proteinele depline (adica cele 8 aminoacizi obligatorii, care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Insa cercetarile efectuate la universitatea Carolina (Suedia) si Universitatea  Max Plank (Germania), au aratat ca majoritatea legumelor, fructelor, semintelor, nucilor si granuloaselor sunt surse de proteine depline, care sunt mai usor asimilate si nu contin amestecuri toxice. Consumul in alimentatie a produselor naturale in cantitati suficiente, exclude pe deplin posibilitatea lipsirei de proteine in organism. De remarcat faptul ca lumea vegetala pina la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua din ‘a doua mina’ asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.

Consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru al omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale (Yale University) a efectuat un sir de experiente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decit cei ce consuma carne in alimentare. Dar cind el a redus consumul de proteine la nevegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul savantilor de la universitatea Brussels (Дж.Йотекьо и В.Кипани) au aratat ca vegetarienii, sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele.